Plafonarea preturilor
Inflația a afectat bugetul tuturor: este evidenta tendința de a cumpăra produse mai ieftine si/sau in cantități mai mici. Pe de alta parte, este clara si tendința unor comercianți ai a unor producători de a creste prețul produselor mai mult decât poate fi justificat economic.
In acest context, plafonarea preturilor unor categorii de produse – in special a celor de baza – poate fi aparent benefica atât din punct de vedere social, pentru puterea de cumpărare, cat si din punct de vedere economic in ansamblu, limitând inflația.
Exemplele din alte tari – de exemplu Ungaria – ne arata însă ca aceste masuri pot conduce la efecte nedorite, din mai multe motive:
In primul rând, nu toate produsele dintr-o categorie sunt la fel: ele difere din punct de vedere al calității, modului de ambalare – inclusiv cantități si număr de unități, etc. Acestea au un impact asupra preturilor; stabilind un preț unic, exista riscul ca unele sortimente sa dispară de la raft: atât cele de calitate mai buna, care sunt greu de încadrat in preturile plafonate, dar chiar si cele mai ieftine, care pot fi cumpărate in cantități excesive si care in alte tari a fost nevoie sa fie raționalizate;
In al doilea rând, daca aceasta măsura are efecte negative in primul rând asupra comercianților, poate avea pe termen mediu efecte negative asupra producătorilor. Comercianții se vor întoarce asupra acestora cerând reduceri de preț care le pot afecta capacitatea de producție si care pot fi greu de reversat după eliminarea plafonărilor;
Nu in ultimul rând, exista riscul sa vedem creșteri de preturi la celelalte produse, din dorința comercianților de a “recupera” profitabilitatea pierduta la produsele cu preturi plafonate – pentru ca susținerea preturilor plafonate nu este făcută de stat, ci trebuie făcută de comercianți. Cei mai afectați vor fi comercianții care au fost corecți si care nu au crescut excesiv prețul produselor.