Business Magazin - martie 2022 

 

Întâi pandemia, acum războiul din Ucraina (in special prin componenta sa mediatica foarte puternica) au creat valuri de panica. Intre frica de a nu rămâne fără bunuri considerate esențiale si dorința de a face mici economii in contextul in care inflația erodează semnificativ puterea de cumpărare, se creează bule speculative care risca sa amplifice si mai mult distorsiunile din piață.

Pe de alta parte, rațiunea ne spune ca pentru unele domenii de business - care includ de exemplu agricultura si producția de ulei - unde Romania este deja un exportator relevant, exista o oportunitate de creștere a exporturilor care trebuie materializata. Exista alte sectoare însă in care importurile României sunt semnificative: si aici exista oportunități de business, stimulând producția locala pentru care de multe ori exista premise foarte favorabile si resurse importante.

Este o perioada foarte volatila, in care cel mai important este sa fim raționali, sa ne focalizam pe oportunitati si pe deciziile cu impact pe termen lung.

 

Ziarul Financiar - ZF Power Summit, 22 februarie 2022

 

SIREN - Simpozinul Roman al Energiei, 7 septembrie 2021

 

 

Câteva din concluziile noastre in urma discutiilor din cadrul Siren 2021, pe scurt:

  • Inovația este un element cheie in energie. La începutul anilor 2000, in topul companiilor după capitalizarea bursiera erau mai multe companii din energie; in zilele noastre, in același top sunt numai companii din tehnologie. Total Shareholder Return in companiile din energie – in special in petrol si gaze - a fost printre cele mai mici; Green Deal va schimba si mai mult paradigma in industrie. Inovarea este esențială atât la nivelului mixului de produse si servicii, cat si intern (pentru digitalizarea extensiva tuturor operațiunilor) si nu in ultimul rând la digitalizarea interfeței cu clienții.
  • Exploatarea resurselor naturale este un element cheie pentru Romania. Estimările privind numărul de ani pana când vom consuma toate resursele de gaze deferă, pentru ca depind de mulți factori; este însă clar ca intr-un orizont de timp nu foarte îndepărtat ne vom diminua semnificativ independenta energetica. Gazul rămâne un element cheie pentru in tranziția către energie verde, jucând un rol esențial in balansarea unui mix energetic cu din ce in ce mai multe surse de generare impredictibile. Necesitatea gazelor este foarte importanta atât pentru generarea de curent electric (in câțiva ani, având in vedere angajamentele de decomisionare a cărbunelui, precum si alți factori din piață, riscam sa devenim importatori de electricitate) cat si pentru revigorarea unor industrii care au mare potențial (petrochimia si industria chimica) dar care s-au diminuat dramatic după Revoluție.
  • Hidrogenul este un alt element cheie al tranziției energetice; estimările UE pun hidrogenul pe o poziție principala in mixul energetic european (si nu numai). Tehnologiile bazate pe hidrogen sunt multiple si se afla încă la început, de aceea este esențial sa definim cat mai repede rolul hidrogenului in Romania, si o strategie in acest sens este absolut necesara.

 

6 September 2021, Ziarul Financiar

„Alegerea unei locaţii pentru producţie se face în funcţie de mai mulţi factori, printre care disponibilitatea şi costul forţei de muncă, facilităţile oferite la nivel local, proximitatea de pieţele mari de desfacere, calitatea infrastructurii, proximitatea de centre universitare/ educaţionale etc. Multe din locaţiile din judeţele cu PIB mic nu satisfac aceste cerinţe; în multe cazuri este greu să gaseşti forţă de muncă la modul general – chiar şi dacă se face abstracţie de calificare în ideea că angajaţii pot fi pregătiţi la locul de muncă“, explică Bogdan Belciu, unul dintre cei mai cunoscuţi consultanţi de pe piaţa românească şi co-fondator al companiei de consultanţă Valorem Business Advisors.

„Din păcate este un cerc vicios aici: lipsa unor investiţii în anumite regiuni duce la migrarea forţei de muncă în alte regiuni sau în afara României de foarte multe ori, astfel încât disponibilitatea forţei de muncă scade şi mai mult. De aceea, este nevoie de un set de politici pentru anumite regiuni care să spargă acest cerc vicios; ajutoarele de stat sunt un prim pas, ele însă ar trebui granularizate mai mult şi ar trebui să fie completate de alte măsuri şi politici pentru a revigora activitatea economică din anumite judeţe“, afirmă Belciu.

„Producţia de lactate este com­plexă, pentru că piaţa laptelui este foarte fragmentată: laptele se colec­tează de la foarte mulţi fermieri, de obicei mici; procesul este anevoios, mai ales având în vedere perisabilitatea produsului. Pe de altă parte, costul logistic poate fi destul de mare. Totuşi, odată pus la punct un proces de colec­tare eficient, este mai eficient să produci într-un singur loc, pentru opti­mi­zarea costului total. La pâine, situaţia este diferită: pâinea de bază, ieftină, nu poate fi livrată pe distanţe mari şi de aceea sunt multe unităţi de producţie la nivel local. Pe de altă parte, pâinea ambalată are o durată de viaţă la raft mai mare şi poate fi transportată pe distanţe mai mari, însă trebuie ţinut cont şi de costul tran­sportului“, a explicat Bogdan Belciu.

 

„Un segment de piaţă de 20-30% nu este uşor de atins şi de susţinut pe termen lung. Situaţia este diferită în funcţie de segmentul specific de piaţă la care ne uităm. În acest context, soluţia pentru a depăşi o cifră de afaceri de 1 miliard de lei este de a diversifica producţia pe mai multe segmente - evoluând către un conglomerat industrial diversificat, de a extinde piaţa de desfacere la nivel european sau global, de a face o integrare pe orizontală“, a conchis Bogdan Belciu. 

 

19 August 2021, Ziarul Financiar

 

„În orice business, volume mai mari permit costuri de producţie mai mici. În primul rând pentru că se pot acoperi mai bine cheltuielile fixe, însă există şi numeroase alte sinergii. De aceea, există o tendinţă de consoli­dare în anumite industrii; au fost mai multe cazuri în care unele companii au cumpărat altele mai mici doar pentru brandurile acestora, închizând ulterior unităţile de producţie mai mici şi consolidând producţia într-o singură locaţie“, spune Bogdan Belciu, unul din­tre cei mai cunoscuţi consultanţi de pe piaţa românească şi cofondator al com­paniei de consultanţă Valorem Business Advisors.

„De multe ori, consolidarea producţiei are loc chiar la nivel regional: au fost multinaţionale care au închis producţia de produse alimentare din România şi au mutat-o în alte ţări din centrul şi estul Europei“ mai spune Bogdan Belciu.  El menţionează că alegerea unei locaţii pentru producţie se face în funcţie de mai mulţi factori, printre care disponibilitatea şi costul forţei de muncă, facilităţile oferite la nivel local, proximitatea de pieţele mari de desfacere, calitatea infrastructurii sau proximitatea de centre universitare/ educaţionale.

„Ar fi de preferat să vedem companii care închid producţia din alte ţări din centrul şi estul Europei şi o mută în România, însă din păcate nu au fost prea multe astfel de situaţii. Deşi România rămâne atractivă din punct de vedere al costurilor, salariile care au crescut destul de mult în ultima perioadă fac ca ţări precum Serbia şi Ucraina să fie mai competitive din punctul de vedere al costurilor. În acest context, o fabrică în fiecare judeţ nu este o variantă viabilă prin prisma costurilor de producţie, iar de multe ori, pentru o piaţă ca România nici prezenţa a 2-3 fabrici la nivel naţional nu este justificată“, mai spune Belciu.

 

23 July 2021, Ziarul Financiar 

„Volumul producţiei în România este unul din considerentele esenţiale. Deşi piaţa românească este una dintre cele mai mari din sud-estul Europei, totuşi este relativ limitată. Astfel, cele mai mari companii din industria ali­mentară nu depăşesc 150 de milioane de euro, chiar dacă multe din aceste com­panii au segmente de piaţă în do­me­niul lor care ajung la 20-30% – uneori chiar la mai mult, ceea ce este mult pentru o companie într-un seg­ment de piaţă. Aceasta cifră de afaceri induce limitări în ceea ce priveşte po­tenţialul de creştere: sunt foarte puţine ca­zurile în care o companie poate atinge sau menţine un segment de piaţă de 40-50% sau mai mult“, explică Bogdan Belciu, unul dintre cei mai cunos­cuţi consultanţi de pe piaţa ro­mâ­nească, cofondator al firmei de con­sultanţă Valorem Business Advisors.

 

20 May 2021, Ziarul Financiar